Urmareste-ne pe Facebook si nu rata nicio stire sanatoasa!

Alimente vegetale bogate in Vitamine B

Alimente bogate in vitamina B
Cercetatorii au realizat in secolul XX ca exista o serie de vitamine care erau intalnite impreuna in diverse vegetale si care actionau in acelasi sens, ajutandu-se reciproc, completandu-se, facand practic parte dintr-un ansamblu nedisociabil. Astfel a luat nastere notiunea unui complex numit “complexul vitaminic B” care s-a dovedit indispensabil metabolismului celular (respiratie, nutritie, asimilare).O notiune capitala recunoscuta stiintific este modul in care aceste vitamine coexista in natura!  Fiecare vitamina din complexul B nu pare sa aiba valoare si sa isi dea contributia maxima decat daca este administrata impreuna cu semenele ei.  Fiecare pare sa joace, fata de celelalte, un rol de catalizator si totodata de reglementare. Ele se completeaza unele pe altele in diversele lor functii.
Aici intervine minunea naturii si echilibrul din fiecare planta – floare – frunza – fruct – samanta.
Profesorul dr. Jean Valnet in cartea sa ”Tratamentul bolilor prin fructe, legume si cereale”, da un asemenea exemplu:

 “Daca vitamina C nu poate vindeca, numai ea, un scorbut hemoragic, in schimb sucul de lamaie este in stare, intrucat poseda deopotriva vitamina P, a carei actiune asupra permeabilitatii capilare s-a dovedit capital. De aceea vitamina P a devenit vitamina C2.”

Si acum sa intelegem mai bine ce inseamna aceste vitamine Vitamina B1 sau antiberica-berica sau aneurina, sau tiamina (hidrosolubila) se gaseste in coaja grauntelor in cantitati foarte mari si in cazul orezului, in varianta nedecorticata. Dar, daca sunteti consumatori in special de faina alba si orez decorticat ajungeti sa fiti privati de acest tip de vitamina. In plus, prin consumul de zahar in exces se inhiba absortia vitaminei B1. Rolul sau este esential in echilibrul nervos, dar ea are si rolul de a oferi pofta de mancare si de asemenea ajuta sa activeze miscarile intestinului (peristaltice). Insuficientele de vitamina B1 produc nevrite, stari de oboseala, dureri de cap, iritabilitate, ameteli, palpitatii si gafaieli. Totodata prin aceasta lipsa se favorizeaza ulcerele stomacului, ulcerele gambei si degeraturile. Doza zilnica necesara este evaluata la 2-3 mg potrivit prof. dr. Jean Valnet. In lucrarea profesorului Valnet se pune accentul pe tratamentul natural cu B1 si se arata cum, de exemplu, doar vitamina B1 administrata experimental nu a avut efect fara Magneziu, dar prin consumul de boabe de orez nedecorticat, “care cuprinde tot ce ii este necesar organismului”, a fost vindecata boala (beri-beri in acest caz).
ALIMENTELE BOGATE IN Vitamina B1 (continut in miligrame la suta de grame)
-          Semintele de grau, orz si de secara (1-2 mg la 100 de grame)
-          Faina de grau (0,36 la 0,5)
-          Orez grauntele intreg (0,5mg)
-          Orez grauntele curatat (0,03mg) ; Pelicula (2,3mg)
-          Cartoful (0,08 la 0,01)
-          Mazarea (0.36mg)
-          Drojdia (2,5 la 10)
-          Drojdia uscata (0,2mg)
-          Nuca (0,5mg)
(extras din lucrarea Tratamentul bolilor prin fructe, legume si cereale)
FIERBEREA duce la pierderi importante de vitamina B1 insa ea este totusi mai putin sensibila termic comparativ cu vitamina C.
Astfel ca pentru anumite boli, pot fi folosite prin infuzie sau macerat la cald anumite plante cu efect therapeutic extraordinar prin continutul de vitamina B1 si B2. Dintre aceste 18 plante amintesc:  pelinul, coacazul negru, fumarita, melisa, menta, afin, rozmarinul, verbena, teiul. In majoritatea cazurilor, este vorba de frunzele plantei folosite pe post de tratament, dar pentru detalii mai precise va recomand sa cititi cartile scrise de acad.prof. dr. Ovidiu Bojor si acolo veti gasi fiecare planta  tratata individual cu informatii despre continutul ei si intrebuintarea terapeutica.Vitamina B2 sau riboflavina (hidrosolubila) o gasim in aceleasi alimente asemeni vitaminei B1: drojdii, semintele de cereale, germeni de cereale, frunze de legume dar si in fructe (mere, caise), in polen...  Evident ambele vitamine se gasesc in laptele matern. Importanta vitaminei B2 vizeaza fenomenele de reglare celulara, actioneaza asupra metabolismului, exercita o actiune favorabila asupra pielii si a mucoaselor si joaca un rol in echilibru intestinal. Este un factor de crestere. O gasim in muschi si in retina – cu rol de adaptare vizuala la lumina. Ce se intampla in corp cand avem lipsa de vitamina B2? Prof. dr. Jean Valnet explica: “carenta ei se observa la sugarul hranit exclusiv cu lapte artificial, la adult in anumite situatii de tipul convalescentei sau enterocolitelor si totodata o putem observa cu usurinta la nivelul pielii.” Un par tern si sfaramicios si unghiile casante, o stare de oboseala, crampe musculare, tulburari vizuale – toate sunt simptome ale lipsei de vitamine B. Doza zilnica de vitamina B2 este intre 1 si 2 mg. Vitamina B3 sau PP (indicativul provine de la “pellagra preventive factor”) sau antipelagroasa (la randul ei hidrosolubila). Factor important in nutritia tesuturilor, ea participa la metabolismul corpurilor grase si al zaharurilor. De asemenea, influenteaza inflamtia si digestia. Vitamina PP este prezenta in germenele de grau, in drojdii, in invelisul graului si al orezului, in numeroase fructe si legume proaspete si in polen. Carenta ei atrage pelagra o boala caracterizata la inceput prin oboseala rebela, prin tristete si insomnii, urmata apoi de tulburari digestive, uscaciunea pielii si finalizand cu nebunia pelagrica si tulburari nervoase diverse ce preced moartea. Semnele deficitului de vitamina B3 sunt lipsa de energie, diareea, insomnia, migrenele, memoria scazuta, anxietatea, sensibilitatea sau sangerarea gingiilor, acnee, eczeme/dermitite. Surse bune de Vitamina B3: Ciuperci (4 mg), sparanghel (1,11 mg), varza (0,3 mg), rosii (0,7 mg), dovlecei (o,54 mg), conopida (0,6 mg) si germenii de grau (4.33 mg). De retinut: vitamina B3 este distrusa de antibiotice, ceai, cafea si alcool. Pastilele anticonceptionale pot avea de asemenea un astfel de rol. Vitamina B5 (acidul pantotentic) este implicata in productia de energie si in controlul metabolismului grasimilor, fiind totodata esentiala pentru sistemul nervos si pentru creier. Ajuta la producerea hormonilor antistres (corticosteroidieni) si la mentinerea sanatatii tegumentelor si a parului. Semnele deficitului de vitamina B5 sunt: tremur muscular sau crampe, stare de apatie, concentrare scazuta, senzatie de arsuri la picioare,greturi sau varsaturi, lipsa de energie, stare de oboseala dupa un efort scazut, stare de anxietate sau tensiune, scrasnirea dintilor. Surse bune de vitamina B5 in alimente: Ciuperci (2 mg), broccoli (0.10 mg), germeni de lucerna (0,56 mg), mazare (0,75 mg), linte (1,36Mg), rosii (0,33 mg), dovlecel (0,16 mg), avocado (1,07), germeni de grau (1,1mg). Este distrusa prin caldura si procesarea alimentelor, absortia ei fiind inhibata de alcool, cafea, ceaiul negru si stres. Vitamina B6 (piridoxina) este esentiala pentru digestia si utilizarea proteinelor, functionarea creierului si producerea de hormoni. Este un diuretic si antidepresiv natural. De asemenea, vitamina B6 ajuta la controlul reactiilor alergice. Semnele deficitului de vitamina B6 sunt reamintirea cu greutate a visurilor, retentie de apa, tremuraturi ale mainilor, stare de nervozitate sau depresie, iritabilitate, tremor sau crampe musculare, epuizare, descuamarea tegumentului. Vitamina B6 in surse alimentare: Conopida (0,20 mg), varza (0,16 mg), piper (0,17 mg), banane (0,51 mg), dovlecei (0,14 mg), broccoli(0,21 mg), sparanghel (0,15 mg), linte (0,11mg),fasole rosie (0,44mg), varza de Bruxelles (0,25 mg), ceapa (0,10mg), seminte de nuci (variabil). Vitamina B12 sau ciancobalamina ne este necesara pentru utilizarea proteinelor, la transportul oxigenului in sange, pentru sinteza acidului dezoxiribonucleic (ADN) si este esentiala pentru functionarea nervilor. Vitamina B12 este produsă în mod natural în organism în dinți, gingii, amigdale, limbă, faringe, conjunctiva ochilor, esofag și partea superioară a stomacului. Semnele deficitului de vitamina B12 sunt  par rupt si tern, piele afecata de eczeme (dermatite), hipersensibilitate a cavitatii bucale, stare de instabilitate, anxietate sau tensiune, lipsa energiei, constipatie, sensibilitate sau inflamatie musculara. Cele mai bune surse alimentare vegetale de vitamina B12 includ: polenul, drojdia de bere, diverse alge (spirulina, varec, etc.), germeni de grau, soia, masline, fructe, rosii, varza, telina, lucerna, praz, sfecla rosie. Vitamina B13 Alte denumiri: acid orotic Cele mai bune surse: calciu, acid orotic. Vitamina B15 Alte denumiri: acid pangamic, panmanat de calciu Acţiuni: măreşte toleranţa la hipoxie (oxigenare insuficientă a ţesuturilor şi celulelor). Cele mai bune surse: nuci, orez brun, seminţe. Vitamina B17 Alte denumiri: nitrilozidă, amigdalină, letrilă Acţiuni: efect de prevenire şi de combatere a cancerului. Cele mai bune surse: afine, caise, mai ales sâmbure de caisă, fasole, năut, sâmbure de piersică sau de prună, mure, seminţe de in, zmeură. Pofta de o viata frumoasa si sanatoasa!! :)
Sursa articol: diversificarenaturala.blogspot.ro

Ads Article

Print Friendly, PDF & Email




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.