Urmareste-ne pe Facebook si nu rata nicio stire sanatoasa!

Surse alimentare vegetale de vitamine

Surse alimentare vegetale de vitamine

În prezent, oamenii au tendinţa de a acorda o mare atenţie compoziţiei chimice a alimentelor, în special vitaminelor şi mineralelor, ignorând, în acelaşi timp, alte aspecte importante legate de acestea, cum ar fi proprietăţile lor astringente, antioxidanţii, sărurile tisulare şi altele. Suntem şi mai puţin preocupaţi de încărcătura energetică a hranei, care reflectă, de altfel, suma proprietăţilor chimice ale alimentelor.

Consumul de suplimente nutritive benefice la nivel molecular (vitamine şi minerale) nu vindecă niciodată. Forţa (sau energia) componentelor individuale nu va egala capacitatea unui întreg complex nutritiv. În natură, totul funcţionează în armonie şi cu precizie de ceasornic. Separând elementele nutritive din hrană şi furnizând organismului numai anumite componente ale complexului nutritiv, veţi rata proprietăţile sinergice ale întregului, iar organismul nu va reuşi să utilizeze corect hrana care i-a fost furnizată. Calciul, de pildă, are nevoie de fosfor, magneziu, complecşi de flavonoide, complexul de vitamine B şi altele, pentru a putea fi utilizat corespunzător. Dacă veţi lua tablete simple de calciu, nu veţi beneficia de acţiunea sinergică a complexului de substanţe nutritive. Dacă, însă, consumaţi calciu preluat direct din natură, adică prin intermediul alimentelor naturale ingerate, atunci veţi beneficia de complexul nutritiv – părţi componente şi întreg. Pur şi simplu, omul nu poate intra în competiţie cu natura.

Încă de la început, omul s-a hrănit în principal cu hrană integrală, sau aşa-numitele produse „naturale”, pe care nu le-a supus nici unui fel de proces de prelucrare. Conţinutul nutritiv al hranei scade prin prelucrare. Intensificarea, pe scară largă, a creşterii animalelor domestice pentru consum, manevrarea culturilor pentru a obţine recolte bogate şi prelucrarea alimentelor au avut drept urmare alterarea echilibrului calitativ şi cantitativ al substanţelor nutritive din hrana consumată în lumea occidentală.

Aceste transformări sunt posibile cauze ale apariţiei bolilor cronice, debilitante, care fac ravagii în civilizaţia modernă. Cercetătorii contemporani susţin că problema nu poate fi rezolvată prin simpla ingerare a unei formule sintetice cu multi-vitamine şi minerale. Cercetătorii de pe întreg globul susţin că vitaminele în forma lor echilibrată în mod natural sunt esenţiale pentru mai buna utilizare de către organism, pentru susţinerea acţiunilor sinergice şi obţinerea unui efect biologic maxim. Cu toate acestea, majoritatea consumatorilor continuă să cumpere vitamine şi minerale sintetizate chimic, pe care organismul nu le poate asimila corect. Comitetul pentru Alimentaţie şi Nutriţie din cadrul Academiei Naţionale de Ştiinţe a SUA recomandă adoptarea unei diete diversificate, capabile să satisfacă cerinţele nutritive zilnice ale organismului, decât administrarea de suplimente de vitamine şi minerale. Suplimentele de vitamine şi minerale – chiar şi cele care se bucură în proporţie de 100% de recomandările dietare standard în ceea ce priveşte consumul de vitamine şi minerale – nu pot furniza toate substanţele nutritive pe care le procură corpul dintr-o dietă bine echilibrată.

Despre vitamine

  • Suplimentarea excesivă cu vitamine provoacă acidoză.
  • Vitamina C este acidă, filtrează calciul şi scade nivelul de colesterol benefic.
  • Nici un fel de vitamine nu trebuie luate în doze exagerate, în special vitaminele liposolubile.
  • Suplimentarea dietei cu elemente disparate poate duce la dezechilibre ale reacţiilor chimice din organism.
  • Vitaminele artificiale se acumulează în ţesuturi, provocând obturări şi acumulare de toxine.

Rolul fiecarei vitamine si surse vegetale naturale de unde le putem procura

A-Vitamin

Vitamina A
Alte denumiri: beta-caroten, retinol, anti-oftalmic
Acţiuni: susţine sistemul imunitar; creşte imunitatea. Creşte rezistenţa organismului la microbi şi infecţii. Menţine ţesuturile sănătoase. Vitaminele A şi B2 concură la menţinerea stării de sănătate a mucoasei tractului gastrointestinal.
Cele mai bune surse: andive, ardei iute, avocado, broccoli, caise, cartof dulce, conopidă, dovleac, dovlecel, frunze de nap, iarbă acră (Cymbopogon Citratus), mere, morcovi, papaia, pepene verde, prune, roşii, spanac şi sparanghel.

Alimente bogate in vitamina B

Vitamina B1
Alte denumiri: tiamină, clorură de tiamină
Acţiuni: sistemul nervos. Menţine sistemul digestiv în stare optimă de funcţionare. Susţine producerea acidului clorhidric necesar unei digestii corecte.
Cele mai bune surse: bame, cartofi, fasole, verdeţuri, linte, mazăre, melasă brună, nuci, nuci americane, orez brun, portocale, seminţe de floarea-soarelui, sfeclă şi tărâţe de orez.

Vitamina B2
Alte denumiri: riboflavină, vitamina G
Acţiuni: susţine sistemul imunitar; creşte imunitatea. Esenţială în creştere, pentru ochi, piele, unghii, păr. Contribuie la metabolizarea proteinelor şi a carbohidraţilor.
Cele mai bune surse: avocado, banane, frunze de sfeclă şi de nap, cereale, germeni de grâu, grepfrut, verdeţuri, mere, migdale, morcovi, nucă de cocos, prune, seminţe de floarea-soarelui, tărâţe de orez, varec şi varză de Bruxelles.

Vitamina B3
Alte denumiri: niacină, acid nicotinic
Acţiuni: circulaţie sănătoasă şi funcţionare corectă a sistemului nervos. Tract gastrointestinal.
Cele mai bune surse: cartofi, germeni de grâu, verdeţuri, migdale, nuci, orez brun, orz integral, rubarbă, seminţe de floarea-soarelui, tărâţe de orez.

Vitamina B5
Alte denumiri: acid pantotenic, pantotenat de calciu
Acţiuni: reglează metabolismul grăsimilor şi al carbohidraţilor. Intervine la nivelul glandelor suprarenale şi măreşte producţia de cortizon. Recomandat în combaterea stresului.
Cele mai bune surse: avocado, banane, broccoli, conopidă (partea verde), fasole, lăptişor de matcă, verdeţuri, mazăre, melasă, portocale.

Vitamina B6
Alte denumiri: piridoxină, piridoxină HCl, niacinamidă, piridoxal fosfat
Acţiuni: contribuie la şi susţine metabolizarea grăsimilor şi a carbohidraţilor. Susţine acţiunea corectă ADN şi ARN, sistemul nervos, creierul. Joacă un rol important în metabolismul acizilor graşi nesaturaţi şi transformarea în vitamina F. Menţine sângele sănătos, favorizează formarea globulelor roşii şi susţine menţinerea la nivel normal a hemoglobinei. Esenţială pentru respiraţia celulară.
Cele mai bune surse: alune, ardei verde, avocado, banane, cantalup, cartofi, germeni de grâu, legume cu frunze verzi, melasă brună, miere, morcovi, nuci, orez brun, prune, salate, seminţe de floarea-soarelui, varză.

Vitamina B9
Alte denumiri: acid folic, acid pteroilglutamic, folacină
Acţiuni: formează globulele roşii. Contribuie la producţia de ADN şi ARN. Participă la metabolizarea aminoacizilor.
Cele mai bune surse: avocado, banane, broccoli, cantalup, cartofi irlandezi, ciuperci, curmale, fasole, germeni, lăptuci, legume cu frunze verzi, nuci, salate, sfeclă, spanac, sparanghel, varză, varză de Bruxelles.

Vitamina B12
Alte denumiri: cobalamină, ciancobalamină
Acţiuni: esenţială în procesele de producere, dezvoltare şi regenerare a globulelor roşii.
Cele mai bune surse: banane, frunze de tătăneasă, struguri Concord, seminţe de floarea-soarelui, varec.

Vitamina B13
Alte denumiri: acid orotic
Cele mai bune surse: calciu, acid orotic.

Vitamina B15
Alte denumiri: acid pangamic, panmanat de calciu
Acţiuni: măreşte toleranţa la hipoxie (oxigenare insuficientă a ţesuturilor şi celulelor).
Cele mai bune surse: nuci, orez brun, seminţe.

Vitamina B17
Alte denumiri: nitrilozidă, amigdalină, letrilă
Acţiuni: efect de prevenire şi de combatere a cancerului.
Cele mai bune surse: afine, caise, mai ales sâmbure de caisă, fasole, năut, sâmbure de piersică sau de prună, mure, seminţe de in, zmeură.

vitaminc

Vitamina C
Alte denumiri: acid ascorbic, acid L-dehidroascorbic
Acţiuni: activează dezvoltarea şi reconstrucţia celulară, susţine sistemul imunitar, acţionează ca antioxidant, asistând toate organele, glandele şi ţesuturile conjunctive. Favorizează vindecarea în orice afecţiune sau stare de degradare a sănătăţii. Poate micşora nivelul de colesterol benefic şi de trigliceride. De asemenea, sintetizează colagenul, promovând sănătatea pielii şi a membranelor mucoase.
Cele mai bune surse: toate fructele şi legumele, dar mai ales în acerola, ardei gras, ardei iute, avocado, banane, broccoli, cartofi, coacăze, conopidă, fragi, guava, citrice, frunze de nap, mango, mere, mure, măceşe, papaia, pătrunjel, prune, roşii, spanac, vişine, varză etc.

D-Vitamin

Vitamina D
Alte denumiri: ergosterol, viosterol, calciferol
Acţiuni: stimulează absorbţia calciului. Reglează şi sporeşte rezistenţa la infecţii microbiene. Este esenţială în formarea dentiţiei şi a ţesutului osos.
Cele mai bune surse: ciuperci, seminţe încolţite, lucerna, seminţe de floarea-soarelui, germeni de grâu.

E-Vitamin

Vitamina E
Alte denumiri: tocoferoli, tocotrienoli
Acţiuni: oxigenează ţesuturile, reduce cerinţa de aport de oxigen, susţine funcţiile la nivelul organelor de reproducere, a inimii. Protector al membranei celulare.
Cele mai bune surse: avocado, broccoli, germeni de grâu, lăptuci, legume cu frunze verzi, mazăre, nuci, orez brun, seminţe crude şi încolţite, spanac, sparanghel, uleiuri vegetale neprocesate şi nerafinate.

Vitamina F
Acţiuni: scade nivelul de colesterol din sânge. Reduce riscul incidenţei bolilor cardiace. Susţine activitatea glandelor suprarenale.
Cele mai bune surse: germeni de grâu, nuci, seminţe de in, ulei de măsline, ulei de şofran şi de floarea-soarelui, uleiuri vegetale neprocesate şi nerafinate.

Vitamina H
Alte denumiri: biotină
Acţiuni: susţine metabolizarea grăsimilor, a carbohidraţilor, proteinelor şi aminoacizilor. Antiseptic.
Cele mai bune surse: alune, anumite specii de ciuperci, banane, mazăre verde, migdale, roşii, tărâţe de ovăz.

K-Vitamin

Vitamina K
Alte denumiri: fitonadion, menadiol, menadion
Acţiuni: intervine în mecanismele de coagulare sanguină. Stimulează funcţia hepatică. Intervine în metabolizarea calciului (la nivelul sistemului osos).
Cele mai bune surse: spanac, varză, sparanghel, broccoli, conopidă, roşii, morcovi, varec, lucernă, melasă brună, frunze de nap, legume verzi, clorofilă.

Vitamina P
Alte denumiri: bioflavonoide
Acţiuni: întreţine sănătatea vaselor capilare şi a pereţilor vaselor sanguine. Susţine ţesutul conjunctiv. Fortifică pereţii capilarelor, anticoagulant pentru capilare, protejează vitamina C.
Cele mai bune surse: caise, vişine, ardei iute, grepfrut, lămâi. Fructe şi legume proaspete, în special citrice, ardei verde, struguri, fragi, căpşuni, coacăze, prune.

Vitamina T
Acţiuni: menţine integritatea plachetelor sanguine.
Cele mai bune surse: seminţe de susan, tahini.

Vitamina U
Acţiuni: ajută la vindecarea ulcerului gastric şi a ulcerelor duodenale.
Cele mai bune surse: suc proaspăt de varză, varză proaspătă.

Colină
Alte denumiri: acetilcolină
Acţiuni: ajută în procesul digestiv şi de absorbţie.
Cele mai bune surse: grâu, legume cu frunze verzi, varză, conopidă, năut, linie, alune, leguminoase.

Inositol
Alte denumiri: hexahidroxiciclohexan
Acţiuni: creşterea părului, inimă. Componentă a complexului de vitamine B.
Cele mai bune surse: majoritatea fructelor şi a legumelor cu frunze verzi.

PABA
Alte denumiri: acid para-amino-benzoic, vitamina Bx
Acţiuni: stimulează creşterea. Excelent pentru piele, păr.
Cele mai bune surse: melasă, tărâţe, orez brun, seminţe de floarea-soarelui, germeni de grâu.

Pofta de o viata frumoasa si sanatoasa!! :)

Sursa articol: Robert Morse – Sa traim sanatos fara toxine

Ads Article


Trimite prietenilorShare on FacebookShare on Google+Pin on PinterestEmail this to someoneTweet about this on Twitter
Pofta de o viata frumoasa si sanatoasa!! :)

Article banner new

Print Friendly




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Current ye@r *